Cateva randuri despre asa-zisa “mituire a electoratului”, despre care se face atata caz de catre unii politicieni , dar si de o serie de blogari, toti indicand fel de fel de retete, care mai de care mai “morale”.Ei bine, daca a citit cineva scrierile lui Octavian Paler, a putut constata cum acesta povesteste ca in copilarie ( anii 1933- 1935)a mers intr-un rand cu parintele sau la Fagaras, exact in timpul unei campanii electorale, iar barbatii maturi adunati in piata orasului, in jurul unei tribune, asteptau candidatii, toti insa comentau numai pe seama bauturilor si aperitivelor care urmau sa fie distribuite de catre pretendentii la demnitatile publice.Deci, aspectul, intarit si de alte izvoare istorice si nu neaparat caragialesti, denota clar ca problema “mitei electorale” la romani este veche, antica si de demult, este daca vreti cutuma si voi vreti sa se renunte la un “obicei adanc inradacinat si care si-a dovedit eficienta pe teren” ? Va garantez eu ca asta nu se va intampla niciodata in “tarisoara noastra, care de la 48 incoace...”
Asa ca sa lasam naibii si andrelele si mopurile si sarmalutele si baile de multime, atata vreme cat toata turma politica face la fel.De condamnat este insa acel politician care uita ca a uzat el insusi de impartirea de pomeni, dar arata cu degetu prin “marile ipocrizii I,II,III,” catre altii , deoarece “simte el” ca nici usturoi n-a mancat si nici gura nu-i miroase.Pe mine insa ma preocupa altceva : nemaifiind tanar, adresez o intrebare spre folosul onoarei mele de “famelist”, intrucat se apropie ceasuri de dezamagire (de iarna) :
CINE-MI POATE DA SI MIE NISTE GOGONELE , CA SA-L POT VOTA SI EU SATISFACUT?
2 comentarii:
Domle, daca votezi cu PSD fac pe dracu-n patru si gasesc un borcan de gogonele undeva. :)
Darius
Votez, da gogonele primesc numa' de la blonde...
Trimiteți un comentariu